Answer #1

VirtualBox este un excelent program gratuit pe care il putem folosi la virtualizarea unui sistem operativ in cadrul altui sistem operativ.De exemplu daca dorim sa testam un alt sistem operativ, linux de exemplu, pe calculatorul nostru care are instalat windows,nu mai este nevoie sa cream alte partitii;instalam VirtualBox apoi cream o noua masina virtuala. Cu ajutorul asistentului de creare apoi putem alege numele, compatibilitatea, memoria RAm pe care vrem sa o dedicam noii masini si discul virtual la care masina va avea acces.

VirtualBox este aproape la fel de bun ca si alte programe de virtualizare comerciale,singura lipsa majora pe care am notat-o este Drag&Drop,adica sa tragem file sau cartele din sistemul operativ gazda in cel instalat pe VirtualBox.

Ce sunt masinile virtuale ?

Masinile virtuale (am folosit Vmware si putin Virtualbox) fac posibila rularea unui alt sistem de operare intr-o “fereastra” a sistemului de operare principal, fara a repartitiona hard-disk-ul. De exemplu pot rula un Windows Xp intr-o fereastra a Windows 7. Sau se poate rula Linux intr-o fereastra a Windows, si invers. Este ca si cum ai avea un alt calculator (virtual) pe care il poti porni/opri ca pe un program obisnuit. Am spus “intr-o fereastra” ca principiu, masina virtuala poate fi extinsa pe tot ecranul.

Cum functioneaza ?
Supportul pentru masini virtuale se instaleaza ca un program obisnuit (exemplu : Vmware, Virtualbox, etc). Dupa instalare, cateva configurari stabilesc cat din sistemul real poate imprumuta masina virtuala (memorie, disk). Masina virtuala are un bios virtual, unde poti alege de unde sa booteze, etc. Arata ca un calculator real care porneste.

Dupa pornirea masinii virtuale se poate boota de pe CD/DVD si instala sistemul de operare dorit. Pot exista mai multe masini virtuale create si chiar ruland in acelasi timp. Masinile virtuale se pot apoi sterge de pe hard-disk ca un director obisnuit cu fisiere.

Masinile virtuale functioneaza ceva mai incet dacat un sistem de operare instalat direct pe hard-disk – diferenta este mai mica la procesoare mai noi care suporta hardware virtualizare. Totusi nu se simte o diferenta notabila la utilizari obisnuite (Internet, Office, Muzica). In functie de cat de bine se intelegea virtualizarea cu placa video am reusit sa vad si filme si sa joc un joc mai vechi (Warcraft III).

La ce folosesc masinile virtuale ?

Utilizare sisteme de operare diferite fara a reinstala calculatorul

* Odata instalat un sistem de operare (Windows, Linux), care are driverele necesare, se poate instala un program de virtualizare (Vmware, Virtualbox), se pot defini in el una sau mai multe masini virtuale iar in fiecare masina virtuala se poate instala cate un sistem de operare. Masinile virtuale vor avea discuri virtuale, care vor fi stocate ca fisiere pe disk-ul sistemului de operare principal, numit host (gazda). Sistemul de operare instalat in masina virtuala va avea impresia ca are la dispozitie un hard-disk real.
* Masinile virtuale consuma ceva spatiu pe disk, dar consuma memorie si procesor doar daca sunt pornite. Masinile virtuale “tin minte” modificarile intre doua porniri, este ca si cum ai reporni un calculator real. Cand nu mai este necesara masina virtuala, spatiul pe disk se poate elibera usor stergand fisierele in care masina virtuala isi tine discurile virtuale.

Rulare simulatana a doua sisteme de operare

* Sa spunem ca rulez Win7, dar am un mic program care ruleaza doar in WinXP (exista cazuri?). Pot porni un sistem WinXP in masina virtuala.
* Sa spunem ca vreau sa invat putin Linux, dar in acelasi timp vreau sa am deschise programele obisnuite din Windows. Pot instala Linux intr-o masina virtuala care ruleaza sub sistemul Windows.
* Pot dori sa testez un nou sistem de operare nou aparut, fara a bloca accesul la sistemul de operare instalat
* O firma poate cumpara un calculator ceva mai puternic pe care sa existe multe masini virtuale, pe care angajatii sa faca teste in acelasi timp (conectandu-se prin retea).
* Mi s-a intamplat sa folosesc o conexiune VPN catre birou care taia accesul la Internet. Pentru a folosi si Internet-ul local am facut conexiunea VPN din interiorul unei masini virtuale WinXP care rula peste sistemul de operare …WinXP.

Backup foarte usor

* Datorita faptului ca masinile virtuale sunt stocate in fisiere, backup-ul se face pur si simplu copiind directorul masinii virtuale in alta parte. Copiere se face cu masina virtuala oprita.
* Majoritatea masinilor virtuale suporta “snapshot-uri”, in care se stocheaza starea instantanee a masinii virtuale care ruleaza. Peste un timp, daca se doreste asta, masina virtuala se poate intoarce la acea stare. Acest sistem consuma mai putin spatiu decat copierea intregii masini virtuale (se memoreaza doar diferentele).
* In cazul in care calculatorul s-a defectat sau a fost cumparat unul mai puternic, un back-up al masinii virtuale se poate utiliza pe alt calculator. Cel putin la Vmware nu vor exista probleme cu driverele diferite asa cum se intampla daca incerci sa muti un hard-disk cu Windows de pe un calculator pe altul.
* Masina virtuala se poate opri cu programele deschise, iar la re-pornire va porni exact din starea in care a fost oprita (cu toate programele deschise).
* O firma poate crea o masina virtuala cu tot ce este necesar unui angajat (programe specifice, conexiuni VPN multiple) si sa o distribuie tuturor celor care au nevoie. Oricine are o problema … re-copiaza masina virtuala.

Se poate muta de pe un calculator pe altul

* Pot de exemplu sa am acelasi sistem de operare si acasa si la serviciu. Pot instala acel sistem de operare pe un stick USB sau pe un hard-disk USB. Singura cerinta este sa existe in ambele parti instalat acelasi program de virtualizare. Atentie, masinile virtuale pe USB functioneaza destul de incet, se recomanda copierea pe hard-disk-ul local.
* Am avut surpriza sa iau o masina virtuala de pe Windows/AMD64 si sa o mut pe Linux/Intel32 si a reusit sa continue rularea exact unde o oprisem. Probabil nu functioneaza in toate cazurile, dar o masina virtuala oprita se poate intotdeauna repornit fara probleme pe alt hardware si sistem de operare.

Testarea unor programe cu risc de a fi virusate

* Masinile virtuale au avantajul ca ceea ce ruleaza in interior nu poate afecta sistemul gazda, in afara de dimensiunea fisierului. Un program virusat care este rulat in masina virtuala nu poate virusa sistemul gazda. Daca apar suspiciuni ca s-a instalat un virus, masina virtuala se poate intoarce la o stare salvata anterior.
* Eu am avut surprize cu niste drivere VPN Cisco care odata instalate faceau imposibila rularea VPN Juniper. Nu am reusit in nici un fel sa fac dezinstalarea completa a driverelor, si oricum cele doua erau incompatibile. Am reusit insa sa instalez cele doua sisteme VPN separat, fiecare intr-o masina virtuala Vmware.

Distribuirea de aplicatii DEMO

* Pe Internet se pot gasi diferite masini virtuale instalate cu diverse sisteme de operare si programe. Dureaza destul de mult un astfel de download, dar poate fi o metoda buna de a testa un anume sistem de operare.

Windows portabil

* Se stie ca Windows (cel putin XP) nu mai porneste daca se muta hard-disk-ul in alt calculator. Am vrut sa imi fac un XP “la purtator”, care sa nu depinda nici macar de existenta unui sistem de operare pe calculatorul gazda. Pe un hard-disk USB am instalat un Linux (Ubuntu) care booteaza cam pe orice hardware. In Linux am instalat Vmware-Player care porneste o masina virtuala WinXP stocata pe acelasi hard-disk. Performanta este destul de mica (din cauza USB), dar se poate lucra la nevoie. Am reusit acelasi lucru chiar si pe un mic stick USB, dar aici performanta a fost dezastruasa, chiar pe un stick rapid.

Cateva informatii care merita stiute

* Vmware ofera niste drivere care se instaleaza in sistemul de operare virtual (vmware-tools). Aceste drivere ii permit sa foloseasca facilitati mai avansate din sistemul gazda, sporind viteza si permitand operatii precum “copy&paste” intre masina virtuala si masina gazda
* Reteaua poate fi configurata in mod “NAT”sau “Bridge”. NAT este setarea recomandata, in care sistemul virtual va primi prin DHCP un IP de la masina virtuala, iar acest IP va fi scos in Internet printr-un router virtual. In sistemul “Bridge” este ca si cum masina virtuala ar fi in acelasi switch cu masina fizica, trebuie sa ii dai IP din aceeasi clasa de IP-uri.
* Masina virtuala nu aloca decat spatiul pe disk folosit. Se poate astfel instala un sistem virtual cu disk de 200GB care sa consume in mod real doar 2GB dintr-un disk real de 10GB. Bineinteles, daca sistemul din masina virtuala va folosi spatiul respectiv, fisierul “disk virtual” va creste pana la limita spatiului disponibil apoi va genera o eroare.
* Masina virtuala blockeaza memoria configurata pe parcursul rularii ei. Sistemul de operare gazda trebuie sa dispuna practic de dublul memoriei de care ar avea nevoie in mod obisnuit. Se pot incerca diverse variante, de exemplu XP virtual merge ok si cu 512MB, dar cel mai bine cu 1GB (peste necesarul sistemului gazda). Doua masini virtuale rulate simultan blockeaza suma memoriei alocate lor.
* In loc de CDROM real, unitatea virtuala de disk de poate lega direct la o imagine ISO de CD. Instalarea functioneaza chiar mai repede decat dupa CD fizic.
* Vmware-player este gratuit, si poate rula masini virtuale create de “vmware-server”. Masinile virtuale se pot modifica usor (exemplu dimensiune RAM) editand ca fisier text fisierul *.vmx.
* Virtualbox este gratuit pentru uz personal si evaluare.
* Vmware ascunde destul de mult detaliile hardware ale masinii gazda, Virtualbox le ascunde mai putin. Ar trebui ca performanta sa fie un pic mai mare pe Virtualbox, dar se pierde din portabilitate.
* Se poate seta un director din sistemul gazda sa fie vazut in masina virtuala – director “share”. Daca nu, se poate lucra cu directoare share-uite pe retea.
* In functie de setare, masina virtuala vede sistemul gazda din ip-ul din aceeasi clasa (il gasiti la default gateway)

Cateva informatii mai tehnice

* Programele rulate in masina virtuala nu sunt interpretate “instructiune cu instructiune”. Instructiunile ruleaza nativ pe procesor, doar apelurile care merg spre sistemul fizic sunt inlocuite cu apeluri gestionate de masina virtuala. Astfel programele care nu lucreaza mult cu sistemele periferice (disk, video, audio, retea) pot rula aproape la aceeasi viteza ca un sistem instalat nativ.
* Masinile virtuale pot boota si alte partitii fizice ale disk-ului real, dar este destul de periculos. Am facut “suspend” la o masina virtuala Linux, apoi am uitat si am bootat sistemul real. Bineinteles ca disk-ul era total inconsistent (multe modificari erau in memoria … virtuala). A stat foarte mult sa repare disk-ul si a pierdut ceva fisiere.
* Vmware si Virtualbox nu booteaza din pacate nativ de pe USB, nu exista optiune in BIOS. Ambele citesc insa informatiile de pe stick-uri USB conectate la VM. Se poate face un mic truc isa. Il gasiti aici pentru Virtualbox/Linux (merge similar si pe Windows), dar atentie mare sa nu instalati din greseala pe discul real. Pe Vmware se poate face “Add hard disk”, se alege “Use a physical disk” si se alege “Full disk” si numarul discului (de obicei USB este ultimul). Inca o data MARE ATENTIE, daca selectati disk-ul gresit puteti distruge datele de pe hard-disk-ul cu Windows. Chiar si asa, bootarea de pe USB nu functioneaza in toate conditiile, dar nu stiu inca ce face unele secvente de boot USB sa booteze pe o masina reala dar sa nu functioneze pe masina virtuala.
* Am avut o problema cu adaptorul de retea vmware, se restarta la interval de 20 minute si pica VPN-ul. Solutia a fost sa cresc timpul de “lease” DHCP din setarile vmware.
* Am descoperit ca pe noul meu laptop Asus cu Intel i5, Win7 crapa cu ecran albastru la trafic mare (peste 20Mbps), iar dezinstaland VirtualBox s-a rezolvat. Vmware merge fara probleme.

Programe necesare:
1. Vmware ThinApp, de preferat o versiune cat mai noua (eu folosesc 4.6.1)
2. VirtualBox de la http://www.virtualbox.org. De acolo descarcati si „VirtualBox Extension Pack”.
Cu el vom crea un calculator virtual in care Windows-ul va fi instalat minimal si il vom putea readuce usor la aceste setari dupa ce il fom folosi la o aplicatie.
3. Optional un manager de fisiere. Eu am preferat Total Commander.
4. Un kit cat mai normal de Windows XP SP3, fara drivere/programe incluse sau scoase. Sa fie sub forma de imagine de CD ISO.

Cerinte de sistem:
Sistem de operare: minim Windows XP
Calculator: procesor 2 Ghz (multicore de preferat), memorie minim 2 GB, spatiu liber pe harddisk 10..20 GB.

Instructiuni:

1. Instalarea si configurarea programelor folosite

Instalati VirtualBox in calculator, apoi in el instalati „VirtualBox Extension Pack”.
Creati o masina virtuala noua. Ca sistem de operare setati „Windows XP”. La memorie e de preferat sa setati minim 768 (sau macar 512 in cel mai rau caz).
Ca Hard Disk creati unul nou de 20 GB si salvati-l pe o partitie unde aveti minim cativa zeci de GB liberi. De preferat intr-un folder unde veti tine toate fisierele folosite la crearea aplicatiilor.
Ati creat masina virtuala, acum intrati la setari. La sectiunea Display setati Video memory pe maxim si activati accelerarea 2D si 3D.
La sectiunea Storage setati CDROM-ul pe imaginea de CD cu Windows XP (sau pe unitatea reala daca vreti sa instalati de pe CD).
La Network dati pe Advanced si dezactivati „Cable connected”. Asta mai ales daca in timpul instalarii veti avea internet pe calculatorul real.
La sectiunea Shared Folders setati un folder care sa fie folosit la „comun” intre calculatorul virtual si cel real. E foarte important deoarece usureaza cu mult transferul de date intre cele 2.

Porniti masina virtuala si instalati Windows-ul cu setari normale. De preferat sa-l lasati pe engleza atat la interfata cat si la setari in Control Panel.
Dupa ce ati terminat instalati in el Guest Additions cu comanda din meniul Devices. Daca pentru unele programe e necesara accelerarea 3D atunci instalati din Safe Mode si bifati sa instaleze 3D. Eu am preferat fara…
Dati Click dreapta pe iconita „My network places” si selectati „Map Network drive”. Dati Browse, asteptati calculatorul sa faca refresh si navigati in „VirtualBox Shared Folders” pina la \\VBOXSVR\Folder, unde „Folder” este acel folder setat la sectiunea Shared Folders.

Instalati managerul de fisiere si ThinApp tot in masina virtuala. O puteti face usor copiind in acel folder „comun” kiturile de instalare de pe calculatorul real.

IMPORTANT: dupa ce ati terminat de „finisat” XP-ul si instalarile la aceste programe inchideti masina virtuala si apoi VirtualBox; copiati fisierul de hardisk in alta locatie (sau in aceeasi locatie dar cu nume diferit).
E necesar deoarece fiecare instalare va trebui facuta cat mai „fresh” fara alte programe instalate.
Alternativ se poate folosi si functia „Snapshot”.

2. „Captura” efectiva

Reporniti VirtualBox si masina virtuala.
Pentru a face efectiv aplicatiile porniti ThinApp. Daca intre timp vreti sa folositi si managerul de fisiere e de preferat sa-l porniti inainte de ThinApp si sa-l inchideti dupa ce termina.
Dati click pe Next si apoi pe Prescan. Programul va scana calculatorul virtual si va face o „fotografie” a fisierelor/folderelor de pe C respectiv registrii din Windows.

Instalati programul (sa luam ca exemplu Adobe Reader).
Porniti-l, dati click pe Accept. Setati-l cum credeti ca e bine dar cu urmatoarele precizari: de preferat sa dezactivati actualizarea automata, trimiterea de rapoarte pe internet etc. La unele programe (ca Nero) chiar ar fi bine sa scoateti modulele de actualizare in timpul instalarii din moment ce sunt inutile.
Unele programe isi copie kitul de instalare pe harddisk ca sa repare instalarea daca e cazul. Evident ca nu e cazul, asa ca ar fi mai bine sa-l stergem ca sa nu fie inclus degeaba.
De exemplu Adobe Reader il pune in „c:\Documents and Settings\All Users\Application Data\Adobe\Setup” dar la alte programe locatia poate fi diferita.
Cu managerul de fisiere va duceti pina in „c:\WINDOWS\Installer”. Atentie ca e hidden (ascuns) si deci managerul de fisiere trebuie setat sa-l vada.
In el stergeti folderul „$PatchCache$” si fiserele cu extensia msi. Aici trebuie testat nitel sa nu faca probleme (desi pina acum n-am intalnit vreun program care sa faca).
Alte programe fac si un folder separat de cache la instalare care poate fi sters. Pentru Microsoft Office e „c:\MSOCache”.
Daca ati terminat de „finisat” instalarea va duceti la ThinApp si dati click pe Postscan.

3. Setari ThinApp

Dupa ce termina de scanat va apare o fereastra unde selectati ce exe sa creeze. De preferat sa lasati toate shortcut-urile care le face aplicatia implicit la instalare dar sa dezactivati restul.
Next, Next. Aici lasati „Full Write Access”. Selectati „Restricted write access” doar daca vreti neaparat sa impiedicati programul sa modifice fisierele de pe calculatorul pe care ruleaza.
Click pe Next: Lasati pe „User profile” pentru kituri de instalare Lite sau selectati „Same directory” pentru portabile.
Next: selectati „No – do not send…”.
Next: Aici setati numele programului („proiectul”) asa cum va fi „vazut” intern.
Next: De preferat sa fie setat sa utilizeze fisier DAT separat. Se va utiliza exe doar cand sunt putine iar dimensiunea totala finala va fi mica (pina in 100 si ceva de MB).
La Adobe Reader, fiind un singur exe si de dimensiune totala mica, se poate alege „Use one of the entry points”.
Daca se face kit de instalare se bifeaza „Generate MSI Package”.
Daca se face aplicatie portabila, se bifeaza „Compress Virtual Package”. In acest fel va ocupa mai putin spatiu si va citi mai putin de pe stick (ceea ce e bine, acesta avand viteza de citire mai mica decat harddisk-ul din calculator).
Se da click pe Save. Probabil va da cateva warning-uri despre fisiere care nu pot fi accesate (cel mai probabil kitul de instalare si/sau cache-ul sters anterior). De regula nu e ceva pentru care sa va ingrijorati…
Dupa ce termina, in urmatoarea fereastra se da click pe „Edit Package.ini”.
La sectiunea [BuildOptions] se adauga linia „OptimizeFor=Disk” (fara ghilimele) – asta daca se face portabil.
Comanda va spune compilatorului sa compreseze tot ce e in fisierul de date al aplicatiei portabile. Fara ea ar lasa necompresate cele mai multe…
Utilizatorii experimentati ar mai putea sa se mai „joace” cu setarile pe aici. De exemplu se poate seta ca kitul de instalare sa creeze alte scurtaturi, sa asocieze alte extensii de fisiere pentru executabile etc.
Se salveaza si se inchide.
Se da click pe Build. Durata de compilare tine de puterea calculatorului, de marimea kitului, daca e setat sa compreseze etc.
ThinApp are o facilitate care ne ajuta sa economisim timp: in caz ca vrem sa (mai) modificam setarile din Package.ini si sa recompilam, nu mai trebuie s-o luam de la capat. Cu managerul de fisiere ne ducem la locatia unde l-am instalat (cea implicita e „c:\Program Files\VMware\VMware ThinApp”). In Captures gasim numele proiectului si in el fisierele si folderele folosite la compilare. Modificam Package.ini si rulam build.bat. Dupa ce termina gasim rezultatul in folderul „bin”.
Sugestie: daca vreti sa faceti cateva teste inainte de a face kitul final ar fi indicat sa dezactivati compresia – mai ales daca aplicatia e mare – si sa o bifati din nou la kitul final.
Atentie: din cate am observat ThinApp nu suporta sa aiba diacritice romanesti in casutele de editare; ba chiar ar fi recomandabil sa le scoateti daca le vedeti acolo. Oricum nu ar ajuta cu nimic sa stie de diacritice deoarece Windows inca nu are implementare 100% buna de diacritice in nume de fisiere.

4. Rezultatul final

Dupa ce termina de compilat programul afiseaza folderul cu ce a facut; se copie rezultatul pe calculatorul real prin intermediul acelui folder „comun”.
In cazul aplicatiei portabile acesta va fi compus din executabile + fisier nume_proiect.dat (daca a fost setat sa-l faca); pentru kitul de instalare Lite (ce contine aplicatia Lite), rezultatul e fisierul nume_proiect cu extensia msi.
Se poate testa pe calculatorul real sau se poate incerca si pe cel virtual. In al doilea caz se inchide VirtualBox si se copie inapoi fisierul de harddisk original (sau se restaureaza masina virtuala folosind snapshot-ul). In acest fel se poate testa cum merge fara sa fie programul instalat.
Acelasi lucru se recomanda si cand se incepe lucrul la alta aplicatie.
au revoir